Istoric
Prima atestare documentara a localitatii Valea Lunga dateaza din anul 1309, intr-o veche cronica a Bisericii sasesti din localitate. In anul 1322 se construieste prima Biserica Romano-catolica maghiara. Intre anii 1359 si 1406 au avut loc litigii intre Valea Lunga si Micasasa pentru revendicarea teritoriului localitatii, litigiu ce a fost stins in anul 1406 incheindu-se un document ce a fost sigilat si pastrat la Biserica saseaca pana in 18 februarie 1974, nestiind la ce muzeu se afla actualmente. In perioada 1419-1434 mai multi locuitori ai localitatii, indeosebi calareti au participat la lupta impotriva husitilor, iar in anul 1437 locuitorii localitatii Valea Lunga au participat ca voluntari la Rascoala de la Bobalna.
In anul 1508 s-a construit cetatea Bisericii sasesti din Valea Lunga, in 1514 locuitorii aduna voluntari pentru rascoala condusa de Ghorghe Doja. In anul 1529 locuitorii localitatii iau parte la luptele duse de Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei si Ferdinand de Habsburg.
In anul 1676 s-a construit Biserica reformata a confesiunii calvine si tot in acest an mosierii reformati au cerut sa foloseasca clopotul sasilor, cerere care a fost respinsa.
In anul 1691 in localitate se aplica Diploma Leopoldina cu cele 18 puncte ale sale, in care se stabileste cum sa fie condusa Transilvania in cadrul Imperiului.
In anul 1703 mai multi locuitori participa la rascoala condusa de Francisc Racoczi, impotriva stapanirii habsburgice.
In anul 1823 s-a construit Biserica greco-catolica din localitate.
In anul 1912 se stabileste Oficiul fiscal cu forurile preturii HOSOASZO LUNGANTHAL.
In anul 1918 toti locuitorii localitatii au participat la actul Unirii de la Alba Iulia.
In anul 1921s-a realizat prima Reforma agrara, iar in anul 1945 cea de-a doua Reforma agrara.
In anul 1950 a inceput actiunea de colectivizare a pamanturilor.
In anul 1951 ia fiinta primul Gostat din localitate (IAS).
In anul 1982 localitatea Valea Lunga avea o suprafata totala a vetrei de 91.9 ha, numarul de locuitori fiind de 2968.

Localizare si atestare documentara
Comuna Valea Lunga este situata in partea de est a judetului Alba, pe valea Tarnavei Mari, fiind limitrofa judetului Sibiu.
Valea Lunga se invecineaza cu urmatoarele unitati administrativ-teritoriale:

  • La sud – est: comuna Micasasa – judetul Sibiu;
  • La sud – vest: comuna Cenade – judetul Alba si municipiul Blaj – judetul Alba;
  • La nord: comunele Sancel, Sona, Jidvei si Cetatea de Balta – judetul Alba;

Suprafata si structura administrativa
Suprafata totala a comunei Valea Lunga este de 7499 ha si este formata din satele: Valea Lunga – sat de resedinta, Lunca, Lodroman, Glogovet, Tauni si Faget.
Actuala componenta dateaza de la reforma administrativa din 1968, cand au fost comasate comunele Valea Lunga, Lunca si Tauni.
Comuna Valea Lunga face parte din punct de vedere administrativ din judetul Alba, fiind situata in estul acestui judet, in partea de sud-vest a Podisului Tarnavelor.
Este traversata in partea de sud-vest de calea ferata Bucuresti-Teius si Drumul national Copsa Mica – Blaj.
Se intinde, in marea ei parte, pe o vale ingusta cu deschidere in lunca Tarnavei Mari si este strajuita de culmile dealurilor Bere, Hiurei, Chepteni pe o parte si de culmile dealurilor Dealul Cimitirului si Dealul Veserei pe de alta parte.

Relief
Teritoriul comunei cuprinde in majoritate o zona deluroasa, portiune din Podisul Tarnavelor si o zona de lunca – pe vaile Tarnavei Mari si paraului Valea Lunga.
Acestea determina atat caracterul asezarilor cat si principalele disfunctionalitati ce le afecteaza – alunecarile de teren, inundatiile si lipsa de apa potabila.
Formele de relief dezvoltate in zona sunt forme de ord. III (sulpturale), care au luat nastere in marea lor majoritate sub influenta factorilor morfo-sulpturali majori.
Ca forme de relief zonate individualizat:

  • zona de lunca
  • zona de terasa
  • zona de dealuri

In intreg teritoriul comunei ponderea cea mai mare o are zona de dealuri urmata de cea de terase si zona de lunca.
Dealurile din apropierea localitatilor sunt propice activitatilor agricole avand pante line, iar zonele impadurite au pante mai abrupte.

Reteaua hidrografica – Valea Lunga
Reteaua hidrografica este constituita din raul Tarnava Mare si paraul Valea Lunga, cu afluentii sai: Valea Oancii, Valea Pedului – pe dreapta, si Valea Zapodea – pe stanga, precum si dintr-o seama de torenti ce coboara de pe versanti.
Caracteristica retelei hidrografice este variabilitatea debitelor, consecinta a variatiilor climatice. Ca urmare, zonele situate in albia majora a raului Tarnava Mare, ca si cele situate de-a lungul paraului Valea Lunga sunt supuse inundatiilor, atat in perioada de primavara si toamna, cat si in cursul averselor torentiale sau topirii bruste a zapezii.
Aceste efecte sunt accentuate de lipsa de calibrare a deschiderii podurilor la debite exceptionale – in cazul paraielor – si de existenta digurilor de acces la podurile peste Tarnava Mare – Manarade sau Cenade – care induc un efect de remuu in amonte.
O alta problema o constituie friabilitatea mare a patului de curgere a paraielor, ceea ce determina adancirea exagerata a albiei minore. La gura paraului Valea Lunga se constata un efect de colmatare, ceea ce provoaca stagnarea apei pe terenurile invecinate.

Lodroman
Reteaua hidrografica este constituita din paraul Lodroman si afluentii sai – in general paraie sezoniere, ce vin pe versantii laterali, intre acestia mai important este paraul Oltea, pe care s-a dezvoltat si o parte a intravilanului.
Problemele ridicate de reteaua hidrografica constau in urmatoarele:

  • inundatii in lunca paraului Lodroman, care afecteaza doar terenurile agricole;
  • datorita utilizarii unora din cursurile de apa ca drumuri de exploatare, are loc o deteriorare continua a patului cursului de apa, ceea ce conduce la crearea de ravene;
  • transportul si depunerea continua de material rezultat din eroziune, pe strazile localitatii, de catre torentii care coboara de pe versanti.

Glogovet
Reteaua hidrografica este constituita din Valea Glogovetului si o seama de afluenti pe ambele parti, dintre care cei mai importanti sunt: paraul lui Chim pe partea dreapta (in apropierea Caminului Cultural) si paraul Grioara, pe stanga. Cursurile de apa au, in majoritatea cazurilor, aspect de ravene, ceea ce da o imagine a principalei disfunctionalitati in domeniu – eroziunea intensa a malurilor si a patului albiilor cursurilor de apa.
Datorita faptului ca bazinul de colectare al vaii Glogovetului este redus si relativ bine impadurit, nu se inregistreaza indundatii care sa afecteze gospodariile sau terenurile agricole.

Tauni
Reteaua hidrografica din intravilan este alcatuita din doua paraie care dau nastere vaii Taunului, precum si din afluenti, vai cu caracter torential ce coboara de pe cei doi versanti.
Disfunctionalitatile determinate de reteaua hidrografica sunt urmatoarele:

  • erodarea accentuata a malurilor si patului albiilor de apa, astfel ca acestea au aspectul unor ravene, cu adancimi mari, pana la cate 10 m, in special in partea de sus a localitatii. Acest fenomen afecteaza si strada principala din intravilan, care in multe locuri este ingustata de eroziunea produsa de parau;
  • transportul de material de eroziune pe strazile localitatii de catre torentii afluenti ai vaii Taunului, in special in cursul averselor de ploaie, cand capacitatea podetelor tubulare prin care acesta traverseaza strazile este depasita;

Faget
Reteaua hidrografica este alcatuita din paraie – valea Fagetului si afluentii acesteia ce isi au punctul de confluenta in partea de nord a localitatii. Datorita adancimii ravenelor nu se produc inundatii ale locuintelor sau terenurilor agricole.

Lunca
Reteaua hidrografica este constituita din raul Tarnava Mare si din paraul Lodroman.
Zonele situate in albia majora a raului Tarnava Mare sunt supuse inundatiilor, atat in perioada de primavara si toamna, cat si in cursul averselor torentiale sau topirii bruste a zapezii. Aceste efecte sunt accentuate de lipsa de calibrare a deschiderii podurilor la debite exceptionale – in cazul paraielor – si de existenta digurilor de acces la podurile peste Tarnava Mare – Manarade sau Cenade – care induc un efect de remuu in amonte.

Clima
Clima este temperat continentala incadrandu-se in caracteristicile generale ale climei Bazinului Transilvaniei, fara particularitati deosebite.
Temperatura medie multianuala variaza in jur de 90 C.
Primul inghet are loc de obicei la mijlocul lunii octombrie, iar ultimul inghet se produce la sfarsitul lunii martie, iar prima zapada cade de obicei la inceputul lunii noiembrie.
Precipitatiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuala osciland in jur de 550 ml/mp.
Circulatia aerului este predominant sud-vestica.

Caracteristici geotehnice
Terenurile de fundare sunt alcatuite in general din argile consistente, plastic consistente pana la plastic vartoase. Datorita acestui fapt fundatiile trebuiesc coborate la adancimile recomandate prin prescriptiile de proiectare. Apa freatica apare la adancime mai mica la baza versantilor si in zona conurilor de acumulare. Se recomanda efectuarea studiilor geotehnice la amplasarea cladirilor in zonele de terasa; este obligatoriu acest studiu in cazul amplasarii acestora in zone de panta.

Vegetatia
Vegetatia naturala este reprezentata de pasuni, fanete si vegetatie forestiera:

  • carpen,
  • fag,
  • stejar,
  • mesteacan,
  • salcam.

Pe malul raului Tarnava Mare si a paraielor cresc salcii, plop si rachita.

Fauna
In padurile de foiase existente pe raza comunei exista urmatoarele animale:

  • lupi,
  • vulpi,
  • porci mistreti,
  • capre,
  • iepuri etc.

Exista posibilitati de vanatoare in padurile existente si posibilitati de pescuit in Raul Tarnava Mare.

Solurile
Pedologic predomina solurile brune argilo-iluviale, nisipoase si nisipoase-lutoase. Culturile agricole predominante sunt: prasitoare (porumb, cartofi, sfecla de zahar), paioase (grau, orz, secara), plante de nutret (lucerna).

Zone si factori de risc naturali – Valea Lunga
S-au determinat urmatoarele riscuri naturale care afecteaza sau pot afecta intravilanul existent si propus:

  • Alunecari de teren:
    • str. Petru Groza, intre gospodariile cu nr. 580-581 – in extravilan;
    • str. Viilor – in extravilan;
    • str. Libertatii, pe paraul Zapodea (Valea lui Martin) – in extravilan;
    • str. Vanatorilor, in extravilan si intravilan.
  • Eroziune:
    • coasta dealurilor Oancea, Chepteni spre Valea Lunga;
    • coasta dealurilor Oancea, Podul Husau spre valea Tarnavei Mari.
  • Torenti: in zona intregului intravilan.
  • Inundabilitatea:
    • albia majora a raului Tarnava Mare;
    • albia majora a paraului Valea Lunga – cu precadere zona din amonte a podurilor.
  • Stagnarea apelor: in zona de varsare a paraului Valea Lunga – parcele intravilan cu nr. A 1826, A 1888, A 1889, A 1890, A 1891, A 1893, A 1894, A 1895, F 1896
  • Eroziunea patului albiei cursurilor de apa – pe intreg cursul paraului Valea Lunga si a afluentilor lui.

Lodroman
S-au determinat urmatoarele riscuri naturale care afecteaza sau pot afecta intravilanul localitatii:

  • Alunecari de teren – Exista posibilitatea ca aceste fenomene sa apara in zona strazii Oltea, in intravilan si extravilan.
  • Eroziune – versantii vaii Lodroman, cu precadere in zonele strabatute de torenti.
  • Torenti – exista un numar de 8 vai cu cursuri temporare care actioneaza ca torenti in cursul averselor, afectand intravilanul.
  • Inundabilitate – lunca vaii Lodromanului.
  • Stagnarea apelor:
    • portiuni din Lunca Lodromanului, in aval de centrul localitatii;
    • strada principala, in zona strabatuta de paraul ce coboara din Dealul Viilor.
  • Eroziunea patului albiei cursurilor de apa – paraul Lodroman, in partea de sus a satului si vaile afluente ale acestuia.

Glogovet
S-au determinat urmatoarele riscuri naturale care afecteaza intravilanul:

  • Alunecarile de teren –  fenomen ce afecteaza intreg teritoriul intravilanului. Fenomenul se manifesta diferentiat: pe malul drept al paraului sunt active, dar cu o intensitate mica fata de cele care au determinat in 1970 stamutarea unei parti a locuitorilor; pe malul stang sunt cu deosebire active in zona de varsare a paraului Grioara, fiind declansate de putin timp si in evolutie intensa.Eroziune –  fenomene semnalate pe versantii dealului Turtudan.
  • Torenti –  in zona din dreapta paraului Glogovet.
  • Eroziunea patului albiei cursurilor de apa –  pe intreg cursul paraului Glogovet in intravilan, precum si pe paraiele Chim si Grioara.

Tauni
S-au determinat urmatoarele riscuri naturale care afecteaza sau pot afecta intravilanul existent si propus:

  • Alunecari de teren:
    • strada Principala, de la biserica si scoala in sus;
    • parcelele situate in tarlaua 9, Valea Dosului, cu nr. cadastral 138 pana la 149 inclusiv.

Aceste terenuri sunt afectate de alunecari de teren active si intense.
Urmatoarele zone sunt zone de risc natural potential:

    • strada Principala, de la biserica in jos, pana la podul peste valea Taunului;
    • strada Macat;
    • zona „Intre Valcele” – tarlalele 37 si 38, situate in partea de sus a localitatii, intre paraiele ce formeaza valea Taunului.
  • Eroziunea solului – Coasta Dl. Viilor si Dl. Corbului.
  • Torenti – in intregul intravilan existen
  • Inundabilitate – in partea de jos a localitatii – terenuri agricole din extravilan si gradina gospodariei nr. 1.
  • Panza freatica la nivel ridicat – in zona de jos a satului – de la moara spre iesirea spre Valea Lunga.
  • Eroziunea malurilor si patului albiei cursurilor de apa:
    • toate cursurile de apa din intravilan.

Faget
S-au determinat urmatoarele riscuri naturale ce pot afecta intravilanul:

  • Eroziune – erodarea accentuata a patului si malurilor cursurilor de apa, ce poate duce la instabilitatea terenurilor.
  • Torenti – prezenti in special pe strazile ce continua cu drumurile de exploatare din extravilan: str. Scolii, str. Valcele – care transporta aluviuni, degradand si mai mult niste strazi si asa greu practicabile.

Geografie
Comuna Valea Lunga face parte din punct de vedere administrativ din judetul Alba, fiind situata in estul acestui judet, in partea de sud-vest a Podisului Tarnavelor. Este traversata in partea de sud-vest de calea ferata Bucuresti-Teius si Drumul national Copsa Mica – Blaj. Se intinde in marea ei parte pe o vale ingusta cu deschidere in lunca Tarnavei Mari si este strajuita de culmile dealurilor Bere, Hiurei, Chepteni pe o parte si de culmile dealurilor Dealul     Cimitirului si Dealul Veserei pe de alta parte.
Satele componente ale comunei Valea Lunga sunt:

  • Valea Lunga la o distanta de 47 km fata de resedinta judetului;
  • Lunca la o distanta de 3 km fata de Valea Lunga;
  • Lodromanul la o distanta de 6 km de Valea Lunga;
  • Glogovetul la o distanta de 3 km de Valea Lunga;
  • Tauniul la o distanta de 12 km de Valea Lunga;
  • Fagetul la o distanta de 17 km de Valea Lunga.

Pe teritoriul comunei se intalnesc urmatoarele forme de relief:

  • dealuri,
  • campie,
  • firele de vai,
  • lunca raului Tarnava Mare.

Prezentarea judetului Alba
Judetul Alba este situat in partea centrala a Romaniei, in zona de contact a Podisului Transilvaniei cu Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali, pe cursul mijlociu al raului Mures, care traverseaza judetul de la nord – est (in zona Ocna Mures), la sud – vest (in zona Sibot).
Suprafata judetului este de 6231 kmp, reprezentand 2.6% din suprafata tarii si este al 16 – lea judet ca marime, incadrandu-se din acest punct de vedere in categoria judetelor de marime mijlocie.
Judetul Alba se invecineaza:

  • la nord cu judetul Cluj,
  • in nord – vest cu judetele Bihor si Arad,
  • in sud – vest cu judetul Hunedoara, in sud cu judetul Valcea,
  • in sud – est cu judetul Sibiu,
  • in nord – est cu judetul Mures.

In judetul Alba predomina formele inalte de relief, astfel, muntii ocupa cca. 52% din suprafata, zonele de podis si dealuri 26%, iar zonele de campie, inclusiv luncile raurilor 22%. Zona montana este dominata de extremitatea estica a Muntilor Metaliferi, de culmile masivului Trascaului, de versantii sudici ai Muntilor Bihariei, precum si de Muntii Surianu.
Zona de podis si deal este data de Podisul Secaselor, Podisul Tarnavelor, si de depresiunile montane Zlatna, Abrud si Campeni, iar zona joasa de campie este dominata de Depresiunea Alba Iulia – Turda si partial de Culoarul depresionar al Orastiei.
Clima este temperat – continentala, specifica tarii noastre, diferentiata in functie de altitudine, cu temperaturi medii anuale de 2 grade C in zonele montane si 9.5 grade C in Lunca Muresului.
Hidrografia judetului Alba este dominata de cursul mijlociu al Muresului, care colecteaza toate raurile din teritoriul sau. Principalii afluenti ai Muresului in judetul Alba pe partea dreapta sunt: Ariesul, Aiudul, Geoagiul, Valea Teiusului, Valea Galzii, Cricaul, Ampoiul, Vantul, etc., iar pe partea stanga Muresul primeste: Tirnava (Mare si Mica), Secasul Sebesului, Sebesul, Pianul, Cugirul si altele. In zona Muntilor Apuseni avem raul Aries cu cei doi afluenti ai sai: Ariesul Mare si Ariesul Mic.
Intre resursele naturale cele mai importante care se afla pe teritoriul judetului in zacamant sau se exploateaza sunt: complexele metalifere neferoase (aur, argint, cupru, plumb, zinc, pirita, mercur etc.), sare, bentonita, calcar, mangan, ozocherita, gresie, tufuri vulcanice, marne, argile, marmura, piatra pentru constructii, nisipuri si pietrisuri, lemnul, gazele naturale, etc.
Economie
Pe raza comunei Valea Lunga nu avem ramuri economice industriale.
Structura agricola: nu avem exploatari mari sau mici sau organizatii familiale, ci doar gospodarii individuale.

Sanatate:

Denumire dispensar Stare Nr. cadre medicale Nr. cadre medicale necesar
Cabinet medical Asociat medicina de familie, Dr, Dulau buna 2 medici
2 asistente
1 ingrijitor		 3 asistente

Alte probleme sociale:

  • numar persoane cu handicap: 36 adulti si 11 copii
  • numar copiii strazii – nu avem
  • camine de batrani – nu avem

Mediul inconjurator:

  • depozitarea deseurilor se face intr-o groapa comuna de la marginea localitatii, colectarea deseurilor se face prin firma de salubritate Weber
  • nu sunt asociatii pentru protectia mediului.

Mass-media locala:

  • posturi de radio – nu avem;
  • televiziuni: avem acces la televiziunea nationala si la reteaua de cablu.

Altele:

  • cluburi sportive – nu avem;
  • camine culturale:
    • Valea Lunga – 400 locuri
    • Lunca – 400 locuri
    • Tauni – 400 locuri
    • Glogovet – 200 locuri
  • personalitati:
    • Ion Bianu – filolog si bibliograf; membru al Academiei Romane;